Discursul vizual ca interfață: Artopology


    Așa cum „atitudinile devin formă“ („When Attitudes Become Form“), ca să parafrazăm o formulă celebră a lui Harald Szeemann, și contextele pot fi încadrate în aceeași paradigmă vizuală.
     
    În proiectul „Artopologia“, ne-am propus din capul locului un transfer: de la contextul artistic la cel de cercetare, amenajând în spațiul de expoziție un autentic cabinet de antropologie, „Laboratorium“. Colectivul de antropologi din cadrul Centrului de Cercetări Antropologice „Francisc I. Rainer“ al Academiei Române era condus de Dr. Prof. Cornelia Guja, Călin Dolcoș și Lăcrămioara Mureșan și avea ca subiect de cercetare și expunere „Aura bioenergetică a corpurilor“.
     
    Discursul vizual a fost prezent ca interfață. Transformarea informațiilor de altă natură în informație vizuală și vizualizarea aurei corpurilor de către cercetătorii de la Institutul de Antropo­logie au însemnat evidențierea acestui pattern individualizat.
     
    Caracterul de corporalitate subtilă, de materie fină sau de „ființă de lumină“ face trimitere la întreaga tradiție iconografică, la arta bizantină și de Ev-Mediu, la PreRenaștere, la reprezentări din Extremul Orient.
    Aura, descrisă de Bachelard ca „o cucerire a spiritului devenit treptat conștient de lumina sa“, deschide o a doua vedere și se manifestă ca un pattern antropologic.
     
    „Nu este departe momentul când, prin utilizarea biocurenților din creier, se va putea comanda calculatorul prin gând. Toate acestea sunt posibile deoarece fenomenul electric, cel căruia îi datorăm și aura corpului uman, face parte din esența materiei, atât cea vie, cât și cea nevie. Pasul următor este evident: legătura fenomenelor electrice din organism cu aspectele nesubstanțiale ale vieții umane: trăirile emoționale, conștiința, fenomenele culturale“ (Cornelia Guja).
     
    Comentariile antropologice ale imaginilor aurei corpului uman, în contextul unei expoziții, pot fi citite ca meta-di­scursuri, iar intertextualitatea ca o țesătură unde se împletesc deopotrivă contexte vizuale și textuale.
     
    Discursul vizual al aurei, aureolei, nimbului cu puncte de vedere multiple (antropologice, artistice, informaționale, fizice, comunicaționale, topologice, mistice) constituie și el un comentariu la o formă de autoreprezentare vizuală.
     
     
     
    2META, București, 2001